Știi cum este să te simți singur? Ți se duce pământul de sub picioare și parcă plutești într-un abis din care habar nu ai când vei ieși. De fapt asta simt eu. Nu știu exact cum simți tu, dar eu nu mă prăbușesc și nici nu mă izbesc de pământ. Doar plutesc în neștire. Și… Continuă să citești plutire
Arhanghelul
Arhanghelul mă privea tăcut. Știa totul. Știa cum să închidă și să deschidă ușile, cum să împletească codițe ori cum se fac hăinuțele păpușilor. Uneori liniștea sa era dureroasă, dar în cele mai multe zile îi puteam vedea în ochi compasiunea. ”Zâmbește, copilă, zâmbește cât poți de mult”, îmi spunea adesea, iar eu îmi întindeam… Continuă să citești Arhanghelul
Cum oare se împlinesc dorințele?
Cu mulți ani în urmă, un prieten mai în vârstă decât mine și, de altfel mai înțelept, mi-a spus că nu voi ajunge vreodată la stele doar privindu-le. A rostit acest lucru cu ocazia unei zile oarecare, pe când ciocneam simbolic câte un pahar cu lapte în timp ce ochii ne erau ațintiți pe Calea… Continuă să citești Cum oare se împlinesc dorințele?
Don’t blame the sun
You better not tell the sun how to rise when stars know better what it is wise. They are here before us and everything’s to late to discuss. Don’t blame the sun for his shines just because you can’t understand their lines. Just sit for a moment in that light and stop forever your inner… Continuă să citești Don’t blame the sun
Îndemn spre Ra
Agită-te soare şi dă din aripi, Croieşte-ți un drum de suspans şi ardoare, iubeşte lungimea din om şi din tine În psalmi să te scrii şi printre ruine. Gândeşte o rază şi coase-i un zâmbet Aruncă-n deşert părerea de bine Jonglează cu mine, sfârşeşte în mine! În susur de apă să scalzi ce-i iubire Din… Continuă să citești Îndemn spre Ra
În Zadar
Să mă fi văzut acolo, întinsă între bătăi de inimă şi cântul unui suflet pe care credeam că îl cunosc! Ah, să mă fi zărit atunci în mijlocul pustietății, n-ai fi făcut decât să râzi amar, confuz şi prea umil înaintea unei absurdități din care creşteau doar lacrimi. Să mă fi observat pe-atunci, pe malul… Continuă să citești În Zadar
Râsul sălbatic al hienelor
Mă situam pe malul mării în momentul în care gândurile-mi râdeau isterice precum hienele pregătite de atac. Le credeam anihilate și nu înțelegeam de unde această renaștere. M-am tot întrebat cu ochii pierduți în valurile agitate de un vânt nepăsător și rece cum de crezusem, naivă, că le pusesem capăt, ucigându-le fără milă, rând pe… Continuă să citești Râsul sălbatic al hienelor
Despre tine. Despre suflet. 