Tic-tac, tic-tac

Inițial publicat pe Literatura ca utopie:
Într-o seară oarecare, cu liniște și armonie, am vrut să las totul în urmă pentru-a pleca în pribegie, Dar de singurătate mi-a fost teamă pe când la drum m-am pregătit grăbit să mă pornesc Și am rămas mai multe clipe-n fața unui ceas pe care aș fi vrut…

Amalgam

Inițial publicat pe Literatura ca utopie:
pupilele mi se dilată în toiul nopții printre visuri nefondate izbite de gânduri seci și sparte. firele măcinate și cuvintele întortocheate doresc intens, fără sens, intens, s-ajungă valuri de fapte nevinovate. de vreme ce, neghioabe, au intrat la apă, hotărăsc să le privesc în timp ce devorez o…

Marea

  Dorul mă apasă  strașnic  în umbra  copacilor răvășiți de razele  năucitoare ale soarelui ce-și plâng însetarea  înaintea ploii  amnezice , iar pașii-mi  sunt răgușiți de prea mult strigăt    ignorat.  Tălpile-mi suspină a teroare sub pietrele mărunte ale plajei  , sătule de   violențele la care-au fost supuse de când dorul de mare a reapărut  în… Continuă să citești Marea

Mi-e dor în lumea mea…

Inițial publicat pe Literatura ca utopie:
Vrând, nevrând Voi pleca, Dar pân’ atunci Voi rămâne aici În lumea ta, În lumea mea, A tuturor Și-a nimănui. Crezând, necrezând Voi continua Să merg pe-același drum Îngust, Obtuz, Robust, Pavat și nepavat. Am imprimat Gânduri de bine, Gânduri divine… Am exprimat și ură Și iubire, Fericire…

Fericirea și nefericirea

  Era dimineață și toate viețuitoarele se treziseră înaintea mea, așa cum se întâmplă de obicei. Cafeaua mă aștepta fierbinte pe măsuța de lemn de pe terasă, fiul cel mic era fericit printre jucării, fiul cel mare fugise zglobiu spre școală, iar mie îmi era somn. Zburătoarele mă strigau reamintindu-mi că zeama aromată se va… Continuă să citești Fericirea și nefericirea