Dragă Soare, nu mă miră faptul că mă cunoști atât de bine și-ți răspund drept c-am băut câteva pahare cu visuri destrămate. 90% alcool. Fără sens. Ai face bine să nu mă cerți. Habar n-aveam c-ai fost copil vreodată și fie-mi cu iertare că nu te-am înțeles. Da, ai dreptate, sunt o neghioabă… Chiar și… Continuă să citești Corespondențe
Categorie: Versuri
Un trup curat cu sufletul bogat
M-am dezbrăcat de toate știute neștiute de visuri îngropate de patimile vrute. Prea grele haine pe trupul nepătat curat făceau ca drumul neumblat să fie neplăcut- -prefăcut- -contrafăcut- și nevăzut. De ce să port împletituri necroștetate chiar de mine? Împrumutate vechituri ce nu-mi vor aparține. M-am dezbrăcat de toate cusute, desfăcute Mi-am desenat pe spate… Continuă să citești Un trup curat cu sufletul bogat
Tablou
Treceam pe-un pod al nimănui Sub care peștii își vorbeau. Mă îndreptam spre visul ORI-și-CUI Călcând anapoda pe toți care veneau să-mi spună că o zi s-a prelungit un metru, că mă încadrez acum în spectru și că-naintea mea castelul de mătase ușor, ușor povești nemuritoare coase. Împiedicându-mă de-un ciot de mână care de-un veac… Continuă să citești Tablou
Călătorie
Hai să plecăm! Hai să ne-ndepărtăm de tot ce e REAL… Eu vreau să fug, Să mă ascund în fantezii. Să-mi întâlnesc îngerii Să plutesc printre aripi mii și mii De ani, de vise fără gânduri… fără rânduri… Să-mi întâlnesc Dumnezeul Și să bem împreună ceașca de ceai promisă. Acolo e lumea mea! Lumea… Continuă să citești Călătorie
Mi-am spus…
– Nu lăsa pe nimeni să-ți zică ce să faci şi cum să faci. – Fii tu însăți stâlpul pe care te poți rezema. – Atunci când nu ştii ce să spui, mai bine taci. – Când toate-ți sunt potrivnice, nu blestema. Mi-am spus că orice-ar fi voi creşte mare şi voi ieşi din întuneric,… Continuă să citești Mi-am spus…
Neștiute
M-am pricopsit cu multe neștiute pe care îmi doresc a le afla, dar văz că-n lumea asta mare puțini își amintesc c-au fost la fel cândva. ”E prea tardiv”- unii gândesc. ”E prea tardiv să fii ce poți visa”. De-i timp pierdut sau timp trecut, omule, nu-i treaba ta. Am mers poate pe-un drum… Continuă să citești Neștiute
Teatru
Cad frunzele toamnei acoperind uşor, uşor pământul însetat de poveştile spiriduşilor ce de veacuri întregi se-aventurează prin lume ascunzându-se de orice privitor. Se-aşterne covorul ce necuvântătoare încălzeşte jucând dansul tăcerii pe care întreaga natură cu iubire îl dăruieşte. Se-aşează şi liniştea la masa sufletului meu sorbind, tăcută cum e, din ceaşca cu ceai de curcubeu.… Continuă să citești Teatru
