Text și ilustrații: Anaphielle, Dana Codori
Din pragul ușii tot privea în casă, de parcă ar intra și n-ar intra.
Adineori era doar o copilă care fugea pe ici, pe colo-șa.
Miros de portocale desfăcute și cozonaci ce-n sobă se umflau,
Pisica ce torcea în colțul ăla și glasuri de copii ce colindau.
O mamă și un tată glumind se tachinau,
Râzând apoi cu hohot căminu-l încălzeau.
Lemnele-n sobă pe rând pocneau, trosneau,
Cățelu-n curte tot lătra la cei ce anunțau
că e Crăciunul și că sărbătoreau, nu doar pe Iisus pruncul,
dar și pe ei, toți cei care se iubeau.
Miros de cozonac și de sarmale fierte, o mămăligă aburindă,
Smântâna abia culeasă din borcane și o copilă ce părinții și-i colindă.
– Hai să-l băgăm în casă pe cățel! E frig afară și va îngheța…
– Dar știi tu de ce cățelul are blana sa?
– Știu, tăticuț…
Vezi articolul original 205 cuvinte mai mult
Frumos!🥀 Foarte dragut felul tau de exprimare!😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos! Toate cele bune! 😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😚😚😚
ApreciazăApreciază
Sunt aici tot timpul!☺
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă bucur! 😊 Mulțumesc mult pentru „companie”.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu tot dragul! Imi face placere sa fiu cu tine!😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumos! Foarte dragut felul tau de exprimare!😊
ApreciazăApreciază
Simt ca a sosit Crăciunul! Felicitări!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc mult! Crăciun plin de bucurii vă doresc!
ApreciazăApreciază