Povestea unei poze

Oameni diferiți cu viziuni diferite pot crea întotdeauna ceva frumos. O lecție despre iubire şi acceptare de la Mona Rusinescu.

O carte nescrisă

Există povești peste tot, trebuie doar să îți dai răgaz să le privești, măcar pentru o clipă. Și un ochi de apă poate prinde o rază de soare și să îți ofere un spectacol de culoare. Orice ne înconjoară, ne poate spune o poveste, uneori chiar povestea noastră.

O întâmplare potrivită a pus o mică sămânță în pământul care învelea rădăcinile unui arbore. Peste ani, mi-au oprit pasul și m-au îndemnat să îi privesc. Aceasta este povestea lor, scrisă de voi.

*

Ai spune că ne aflăm într-o mare sală de dans, iar toți copacii sunt conectați doi câte doi. Unii la primii pași, alții poate la ultimii. Doar unul singuratic așteaptă momentul potrivit. Deși natura ne oferă aceeași muzică, o auzim diferit. Noi părem a face un pas de tango în doi, el sigur și puternic, eu fragilă și înduietoare. Alții par să danseze Lambada. Ne-ai putea denumi „Dansul…

Vezi articolul original 792 de cuvinte mai mult

Un gând despre „Povestea unei poze

Lasă un comentariu