Agită-te soare şi dă din aripi,
Croieşte-ți un drum de suspans şi ardoare,
iubeşte lungimea din om şi din tine
În psalmi să te scrii şi printre ruine.
Gândeşte o rază şi coase-i un zâmbet
Aruncă-n deşert părerea de bine
Jonglează cu mine, sfârşeşte în mine!
În susur de apă să scalzi ce-i iubire
Din gânduri să ştergi orice trăire
Şi-apoi duhul din gri să-l faci invizibil
Ca tot ce-i nimic să fie posibil.
Hai, dă din aripi! Agită-te soare!
Tocmeşte-mi un drum plin de răbdare!
……………………………………
Cuvintele de luni, Viața de blogger
Sursa foto: pixabay / Ke Yang
Cât de frumos ai scris! Mi se pare grozav cum ai îmbinat cuvintele de luni și ai creat o poezie superbă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, dragă Eva! ❤ zâmbete de bine şi multe îmbrățişări călduroase!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Puternic si delicat in acelasi timp.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Gânduri de bine! 🤗 Mulțumesc pentru vizită!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Superbe gândurile exprimate versificat în acest psalm-ruga, iar în acest context eu îti doresc nicicând trecutul sumbru si trist, în inima ta sa nu mai ajunga !
O seara magnifica, draga Dana !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Iosif! Trecutul poate să-mi fie doar muză pentru a nu-mi simți trăirile de atunci în zadar şi fără niciun scop, iar astfel regretul nu-şi are loc în prezent. Toate cele bune!
ApreciazăApreciază
Splendida invocatie! 🙂 Parca-i poarta ecoul un templu solar, ciocnindu-le de coloane corintice si proiectandu-le inspre rasarit. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Marius! Cuvintele tale mângâie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoase versuri!🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană