Departe de mine

Literatura ca utopie

Deși rece, duminica mea este însorită. Până acum am tot așteptat fulgii de nea să-mi bată-n geam și să-mi deseneze flori pentru ca atunci când privesc dincolo de fereastră, să pot vedea o lume decorată de cristalele unei ierni prea mult neînțeleasă.  Este o iarnă blândă, dar obișnuința de a primi zăpada pentru a mă înveli în ea, mă conduce spre un dor pe care nu știam a-l fi dobândit vreodată.

Și astfel, astăzi, printre toate aceste gânduri întortocheate, unicul fapt ce mi-l doresc cu adevărat nu sunt fulgii de nea, ci bucuria unei copile care anihila orice degerătură a mâinilor de fiecare dată când florile de gheață prindeau forme unice pe sticla în spatele căreia lumea era cu adevărat prea rece.

Un moment neștiut a transferat buchetul înghețat în sufletul ei, iar la prima lovitură puternică fereastra inimii sale s-a rupt în mii de cioburi de gheață care, odată…

Vezi articolul original 73 de cuvinte mai mult

8 gânduri despre „Departe de mine

  1. Din dorinta de a picta un tablou, ai inceput cu culorile sumbre…ceea ce ai speriat copila. Gandeste ca un pictor profesionist! Trupul este un vas pretios ce adaposteste sufletul.Aceasta opera se numeste Om. Instinctul de aparare la om este foarte dezvoltat. Nu ai facut altceva decat sa lasi instinctul sa-si spuna cuvantul. Sa se apere. Incepe cu culorile vii! Usoare.

    Apreciat de 2 persoane

  2. E suficient sa ai încredere ca o vei întâlni, îi vei oferi ciocolata cu alune, pe care o va savura cu pofta, multumita de acesta miraculoasa minune, devenind ce-a mai fericita copila din lume. 🙂
    Sarbatori fericite si binecuvântate, cu multa iubire, iertare si bunatate, alaturi de toti cei ce-ti sunt aproape, draga Dana !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu