Căderea – Iulian Tănase

M-am împiedicat în propriile-mi aripi şi am căzut. Dumnezeu mi-a privit aripile triste înecându-se în singurătatea penelor m-a privit cum mă împiedic m-a privit cum cad şi nu a zis nimic. M-a lăsat să-mi văd de drum de căderea mea ca un bun Dumnezeu ce este. A doua zi, printr-un înger curier angajat cu carte… Continuă să citești Căderea – Iulian Tănase