Ce-am făcut? Ce ne-a speriat?

Astăzi văd ca o mirare Libertatea din trecut. Văd prezentul o închisoare… Cât de multe s-au pierdut! Când eram noi mici, zburdam, peste dealuri şi câmpii. Din te miri ce, noi cream Jocuri, vise, fantezii. Noi, copii cu aripi frânte reuşeam zbura oricum. Uneori urcam un munte, Astăzi…nu ştiu cum să spun, dar uitarăm toate-acestea,… Continuă să citești Ce-am făcut? Ce ne-a speriat?

Un trup curat cu sufletul bogat

M-am dezbrăcat de toate știute neștiute de visuri îngropate de patimile vrute. Prea grele haine pe trupul nepătat curat făceau ca drumul neumblat să fie neplăcut- -prefăcut- -contrafăcut- și nevăzut. De ce să port împletituri necroștetate chiar de mine? Împrumutate vechituri ce nu-mi vor aparține. M-am dezbrăcat de toate cusute, desfăcute Mi-am desenat pe spate… Continuă să citești Un trup curat cu sufletul bogat

Tablou

Treceam pe-un pod al nimănui Sub care peștii își vorbeau. Mă îndreptam spre visul ORI-și-CUI Călcând anapoda pe toți care veneau să-mi spună că o zi s-a prelungit un metru, că mă încadrez acum în spectru și că-naintea mea castelul de mătase ușor, ușor povești nemuritoare coase. Împiedicându-mă de-un ciot de mână care de-un veac… Continuă să citești Tablou

Teatru

Cad frunzele toamnei acoperind uşor, uşor pământul însetat de poveştile spiriduşilor ce de veacuri întregi se-aventurează prin lume ascunzându-se de orice privitor. Se-aşterne covorul ce necuvântătoare încălzeşte jucând dansul tăcerii pe care întreaga natură cu iubire îl dăruieşte. Se-aşează şi liniştea la masa sufletului meu sorbind, tăcută cum e, din ceaşca cu ceai de curcubeu.… Continuă să citești Teatru

Timp

Timpul m-a înghețat din nou. Stă în loc și Mă privește umilitor. Sufletu-mi este nerăbdător De trecerea acestui Timp misogin. Adoră să-și bată joc De dorințele inimii mele. Nici aripile nu mi le pot mișca Pentru a zbura Acolo unde îmi doresc să fiu. Buzele îmi sunt împletite Și nu îl pot certa măcar… Refuză… Continuă să citești Timp