Născocire

Când se strecoară dubiul în inima deja slăbită, se face noapte. Și din noapte apar frici, monștri nevăzuți și un val surd al terorii. Prea mult negru pentru a putea vedea.

Am încercat să îmi ascut simțurile pentru a fi pregătită de atingerea fiarei. Dar un gând de fugă s-a instalat în mine. Mă îndemna la o fugă dintr-aceea iepurească mâncând pământul – negru și el.

Am încercat să fug însă picioarele-mi erau deja paralizate de spaimă. Întreaga-mi ființă era zgribulită de frică. Atunci mi-a venit din minte o scrisoare.

Draga mea, sunt eu gândul de liniște. În întuneric nu e nici o fiară. Respiră adânc și privește. În inima ta nu crește dubiul, ci o minunată floare.”

Din acel moment întunericul parcă nu mai era într-atât de înfricoșător. O luminiță pâlpâia din capătul unui tunel, iar ființa mea era furnicată de o liniște deplină – siguranță – certitudine.

Știam că frica este doar o născocire și că nimic rău nu mi se mai poate întâmpla.

Un trandafir crește și-acum în inima mea. Spinii cresc și ei…

Text pentru „Cuvintele de luni”. Atingere, floare, scrisoare (grup: Viața de blogger)

Sursa foto: Lolame / Pixabay

Reclame

18 gânduri despre „Născocire

  1. Calea evolutiva de la o neânsemnata scânteie rosiatica nedefinita, la un un boboc germinat de lumina lina, spre pacea si parfumul Florii sublime, absoluta, atemporala a Luminii Divine !
    O saptamâna binecuvântata cu liniste, bucurie si pace revelata, draga Dana !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s